ma topesc..si o senzatzie ciudata de plictiseala se transforma intr o usoara emotzie..exprimata parca asemenea unui gol in stomac..poate aparenta letangie, tacerea stranie si zapuseala data de vara imi zdruncina linistea..cu ce drept?ma simt inchisa si nu pot evada..nu cred ca iesirea din aceasta camera, din acest apartament ar fi solutzia..chiar de as hoinari pe strazi ore intregi, m as intoarce aceeasi..poate ca problema sunt chiar eu..poate ca pot fugi de orice..mai putzin de mine insami..
o las balta insa..ma deprima gramada de praf de pe tastatura asta..cum potzo a fost plecata, nu au mai fost amprente care sa o fereasca..noroc cu mine..imi simt deja mainile murdare..nu ca picaturile de apa ne ar curatza vreodata cu adevarat..ne nastem curatzi iar apoi coboram in mocirla cerul puritatzii prin batjocuri, injosiri, invective, umilintze..ne dezonoram pe noi insine..iar cand ne amintim sensul cuvantului "rusine"..totul devine iremediabil..suntem prinsi in acel mediu "eterogen"..trecem prin multiple stari..ajungand pana la dispretz si arogantza fatza de noi insine..
inchei insa..vederea ancestrala si denigrata a fabricii de vis a vis imi pateaza mai mult constiintza..iar ideea de a locui intr un orasel atat de pititc asemenea balsului imi ingradeaza si mai mult libertatea..poate c o sa iau trenu`..ca sa ajung unde?in slatina alias marele paris?
aiurea.
It`s a long, long way to heaven..but I gotta get there(can you send me an angel?)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu