luni, 31 martie 2008

Nu i asa ca ma iubesti?


"te iubesc.."..ma intreb cate persoane au rostit o pe ziua de azi..dar in mod special, cate au simtzit o cu adevarat si si au dat seama de intensitatea acestor doua cuvinte magice..e adevarat ca nu exista o explicatzie a acestora..cu atat mai putzin nu pot sa o inventez eu..in plus fiecare percepe iubirea intr un alt mod..si si o manifesta in felul sau..daca cineva nu te iubeste asa cum tzi ai dori tu, asta nu inseamna ca nu te iubeste..mie mi se pare jalnic modul in care s a ajuns sa fie folosit acest angelic "te iubesc".."te iubesc" atunci cand am un sentiment de culpa si imi este teama de un sfarsit, ca o compensare atunci cand ma simt vinovat/a pt ca sentimentele mele fatza de tine au scazut, ca o rugaminte in vederea indeplinirii unei dorintze..and so on..ba mai mult..am observat ca este in trend acum ca la finalul unei convorbiri telefonice sa inchei cu un "te iubesc" spus la repezeala, negandit, fara a resimtzi macar vreun fior la rostirea acestuia..un fel de "bine, pa"..sau daca dai un search pe google o sa tzi apara o lista imensa cu prostioare siropoase de genu asta..cica.."statusuri messenger de dragoste si suparare":)))cred cu tarie insa ca mai exista si te iubesc-uri spuse din toata inima..:)intr un fel sau altul, chiar daca nu ne dam seama, totzi tanjim dupa asta..sau chiar daca nu auzi te iubesc-ul propriu zis..acesta poate fi redat prin fapte, gesturi, limbaj nonverbal(pt ca desi consider ca in orice tip de relatzie comunicarea este cea mai importanta, uneori cuvintele chiar sunt de prisos)..
dar nu acesta era scopul publicatziei..dupa cum spuneam..tanjim dupa auzul unui simplu si pur "te iubesc"..ce se intampla insa cand nu primim ceea ce ne dorim?ceea ce asteptam si de care avem atata nevoie pt a ne hrani sufletul?..well..atunci apare bineintalnita intrebare: "ma iubesti?"..:)..iar tu o sa i raspunzi bineintzeles afirmativ..chiar daca sentimentele tale poate nu ating necesitatea rostirii acestei afirmatzii..o intrebare de cele mai multe ori(daca nu intotdeauna) sacaietoare din punctul meu de vedere..daca nu i ai spus o asta nu denota ca undeva in sufletul tau mic nu zac sentimente imense pt respectivul/a..tocmai de aceea tzi e greu sa il/o intzelegi..
ce imi sugereaza mie aceasta intrebare?..nimic altceva decat nesigurantza..poate chiar teama..si in acelasi timp capricii si mofturi de copil..(pt ca in fiecare dintre noi se afla un suflet de copil, nu?:)) )
p.s. titlul acestei publicatzii este celebru..folosit din 5 in 5 minute de un clasic in viatza:)))


It`s a long, long way to heaven..but I gotta get there..(can you send me an angel?)..

Tzi as aprinde eu tzigara..cu o lupa de citit..


dimineatza din nou..m am trezit si am avut un reflex de a trage jaluzelele si de a privi soarele in splendoarea lui, multzimea agitata si masinile zgomotoase..si de ce m am izbit?..de o vreme mohorata si un cer gri care te lovesc de a dreptul cu amintiri negative, cu efecte neplacute ale trecutului, incredere in alte fortze decat in cele proprii, detasare, teama de a tzi deschide sufletul, limitarea libertatzii..sentimentul tragerii de timp, prelungirea inutila a unei situatzii..iara oamenii?oamenii par a se fi retras si ei..doar 3-4 persoane mai misuna cu o vizibila dorintza de a lenevi inca in patul calduros si imbietor..un nenea taximetrist amortzit probabil de orele petrecute pe scaunul pe care isi duce existentza in fiecare zi, o tanti grabita sa cumpere o legatura de patrunjel pt ciorba, doi tineri care si au luat libertatea de a reduce orele din orar..cat despre masini..parca si ele se feresc sa alunge tacerea unei zile mohorate de martie..rectific..a ultimei zile din luna martie..
am o dorintza teribila de a fugi de oboseala si rutina, de a transforma ziua de azi in una memorabila..de a renuntza la banalitatzile de toate zilele..la incapacitatea de a ma elibera de complexe sau restrictzii impuse de societate..tanjim dupa sentimentul de implinire sufleteasca..fara piedici care tzin in loc evolutzia unor actziuni..
daca as putea sa redau starea din momentul acesta..ar fi prin cateva cuvinte: imensitatea marii, gandul de a pretzui fiecare clipa, impus de efemeritatea pe care tzi o reda nisipul, bucuria intalnirii cu maria sa soarele..fiorul pe care tzi l transmite orice melodie semnata vama-veche..(sau vama de azi..intrucat pt mine vama-veche a insemnat intotdeauna tudor chirila:) )..si necesitatea de a fugi spre o noua viatza, pana cand cu talpile arse de la nisipul fierbinte, renuntzi..si o traiesti cu exuberantza pe cea actuala..
tzi as aprinde eu tzigara..cu o lupa de citit..soarele itzi incalzeste trupul..pt seara ce vine in curand..o sa arzi toata noaptea, piele de foc..

It`s a long, long way to heaven..but I gotta get there..(can you send me an angel?)

duminică, 30 martie 2008

It`s a long,long way to heaven..


inevitabil..ma lovesc din nou de un sentiment de tulburare,poate chiar teama..teama in fatza unei pagini albe care trebuie mazgalita de cuvinte, cuvinte al caror sens cei din exterior nu vor reusi poate sa l culeaga cu adevarat..nu mi explic de unde aceasta neliniste fatza de tot ceea ce inseamna nou,tot ceea ce inseamna prima experientza..o stare presarata chiar cu emotzii..ai emotzii inaintea unei lucrari,unui concurs,unei intalniri,unui sarut,unei prime noptzi:)..si bineintzeles..in fatza primei publicatzii..:)sunt lucruri care se vad cu ochii,se pot simtzi cu inima si inchipui cu gandul,dar in graiul omenesc nu se pot spune..let`s see...prima postare..ma gandeam sa aiba acelasi titlu ca si blogu:)..so..it`a long,long way to heaven..nu as vrea sa fiu perceputa gresit..ce intzeleg eu prin "heaven"?ei bine,in nici un caz conceptzia de "paradis", "rai" ,"eden"...sunt de parere ca potzi gasi acest heaven si undeva in jurul tau..sau cel putzin ramane sperantza..asa cum dintr un foc ramane cenusa, dintr un vis ramane sperantza..iar sperantza itzi renaste intotdeauna din propia tzi cenusa..asemenea pasarii phoenix:)..cu ce termen as asocia eu heaven-ul?..cu o banala, comuna, plata "fericire"..atat de uzat si in acelasi timp atat de complex..oare catzi oameni nu ar amana raspunsul la o simpla intrebare de genul "ce este fericirea?"..suntem compusi din "fericiri" marunte..iar pe langa asta, receptivitatea fiecaruia ii modifica structura..te ai intrebat vreodata cum ar fi insa o existentza presarata doar cu bucurii?ne hranim sufletul cu asta..iar el este din ce in ce mai avid..e adevarat..nu sorbi prea insetat din fericire,caci fericirea e insatziabila ca apa sarata a naufragiatului: cu cat bei,cu atat itzi creste setea..o fericire egala e plictisitoare sau mai bine zis nu e fericire..ca atunci cand primesti un channel de ziua ta..iar in anul urmator din nou acelasi parfum..si istoria se repeta..si invers proportzional cu ea si preferintza ta si atasamentul pt parfumul respectiv..sau mai bine zis "fericirea" de a primi acest cadou..de aceea trebuie sa ne formam propriul heaven din lucruri marunte..de multe ori detaliile sunt mult mai importante decat principalul..si de cele mai multe ori le ratam..mi e aproape imposibil sa dau si exemple..se invarte ametzitor un amalgam de idei in capul meu..incat selectzia imi este peste putintza :)..deci..fericirea..-un lucru marunt?sau lucrurile marunte sunt fericiri?asta depinde doar de tine, stimate lector..doar tu itzi potzi forma o viziune asupra vietzii..eu doar mi o expun ;)..yes..it`s a long, long way to heaven..intrucat nu constientizam nici macar o clipa(si bineintzeles ca eu nu fac vreo exceptzie), ca acesta poate fi mai aproape decat ne putem imagina..si cu cat incercam sa urcam cat mai sus..cu atat ne indepartam..inchide ochii..gandeste pt o secunda..de ce anume duci lipsa?se poate spune ca fericirea sta in modul in care stii sa traiesti prezentul..dupa vechiul dicton latinesc "carpe diem"(traieste clipa)..amanam fericirea..de cate ori nu te ai aflat in situatzii de a tzi sacrifica prezentul pt viitor?de cate ori nu ai rostit: "voi fi fericit daca voi lua acest examen", "voi fi fericit daca imi voi cumpara acea masina"?fericirea se afla in interiorul nostru, fericirea e aici si acum..fericirea unui "te iubesc" rostit intr o dimineatza oarecare, fericirea de a asculta melodia ta preferata, de a privi norii intr o zi insorita, de a savura cafeaua insotzit/a, de a evada la munte pt un moment, etc..si acum o sa mi spui ca ai trecut prin toate astea:)..so..how long is the way to heaven?:P

It`s a long, long way to heaven..but I gotta get there..(can you send me an angel?)